Boboteaza sau Iordănitul

Pe 6 ianuarie se sărbătoreşte Boboteaza(Iordanul) şi pe 7 ianuarie Sfântul Ion Botezătorul. Aceste două sărbători sunt încheie timpul magic al celebrării naşterii fizice (Crăciunul) şi spirituale (Botezul) a Mântuitorului, aceasta din urma fiind prima dintre cele trei mari Taine.
Ele sunt ultimul ciclu al sărbătorilor de iarnă. În ziua de Bobotează preoţii sfinţesc apele iar credincioşi merg la biserică şi îşi aduc apă sfinţită pe care pot să o păstreze tot anul deoarece apa sfinţită în această zi nu se strică. Ziua de Bobotează este cea mai lungă zi al anului, începând de a doua zi să se lungească în fiecare zi un pic.

Aceste două sărbători sunt sărbători la fel de mari la români ca şi Crăciunul sau paştele. În această zi este obiceiul ca să fie ziua femeilor, ele se adună la una dintre ele acasă şi mănâncă, beau, dansează iar noaptea merg pe uliţă şi pe care bărbat îl găsesc pe stradă îl prind şi dacă nu le plăteşte cu cadou sunt duşi la râu şi aruncaţi în apă. Tot în această zi fetele care s-au măritat sunt primite printre femei. Fetele în această noapte pot să viseze pe viitorul lor soţ. Ele seara înainte de culcare trebuie să îşi lege de degetul inelar un fir roşu cu un fir de busuioc şi sub perină să pună un alt fir de busuioc astfel ele îşi vor visa sortitul.

Atunci când preotul sfinţeşte apele el va arunca crucea în râu iar bărbaţi vor sări să îl aducă înapoi, cel care îl va aduce va fi cu noroc în acel an.

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul este ultima dintre sărbătorile importante de iarna. A fost pusă special imediat după Botezul Domnului deoarece sunt foarte legate între ele. Ioan Botezatorul este cel care a botezat pe Iisus Hristos în apele Iordanului. În această zi toţi aceia care poartă numele de Ioan sunt sărbătoriţi cu mare alai. În unele sate din Transilvania se mai practică şi în zilele noastre un obicei ce se numea Udatul Ionilor, cei cu numele de Ioan erau purtaţi prin sat până la râu unde erau botezaţi şi purificaţi.