Cum ajunge internetul în România

România se află pe primele locuri în lume la viteza medie de conectare la internet, dar v-aţi întrebat vreodată de ce sau cum ajunge internetul în ţara noastră?
Ţara noastră nu se poate lăuda cu succesele economice ale ţărilor din Vest, cu atragerea fondurilor structurale şi nici cu infrastructura rutieră, însă există un domeniu la care România este pe primele locuri, şi nu doar în Europa, ci în lume. Este vorba de viteza la internet.
„România este una dintre ţările cu cea mai rapidă viteză de acces internet din lume. Astfel, în orele de vârf viteza medie de transfer este de 34 Mbps, şi trei oraşe din ţară sunt în primele zece oraşe cu cele mai rapide viteze de acces la internet din Europa, potrivit lui Eduard Lovin, director executiv în Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

De ce e România pe primele locuri la internet? „Noi am avut o întârziere în introducerea internetului şi în dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii. Întârzierea aceasta a fost în favoarea noastră. Atunci când am construit reţelele, am folosit echipamente de top şi conexiuni prin fibră optică. În foarte multe localităţi din lume accesul la internet încă se realizează prin linia telefonică clasică. Dacă vom sta şi ne vom culca pe lauri şi nu vom mai investi nimic, ne vom trezi peste puţin timp că pierdem poziţia actuală“, ne-a explicat Gheorghe Şerban, director executiv al Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor din România.
Pe unde intră internetul în România
O reţea globală de calculatoare conectate între ele, aceasta este definiţia clasică a internetului. Dacă v-aţi gândit vreodată că există un punct central de unde pleacă, atunci v-aţi înşelat. „Nu există un punct central în modul cum este gândit internetul. Dacă ar fi existat, atunci internetul ar fi foarte vulnerabil. Una din primele cerinţe de la care s-a plecat în anii ‘50 a fost să se realizeze o reţea de comunicaţii care să nu aibă un punct central. Există o mulţime de hub-uri distribuite geografic, cu multe asemănări şi cu forte multe deosebiri între ele“, spune Şerban.
Internetul ajunge în ţara noastră prin cabluri de fibră optică având debite foarte mari de transport, prin cabluri pe cupru, conexiuni radio şi conexiuni prin satelit. Mai sunt şi alte suporturi de comunicare, dar acestea sunt cele mai uzuale. Hub-urile din România sunt interconectate cu alte hub-uri din lume, într-un sistem care te duce cu gândul la o reţea mesh.
Nu se poate spune că internetul intră în România printr-un anume punct. Există o mulţime de interconectări. Cele mai importante sunt cele care leagă România de vestul Europei, în special prin hub-urile de la Frankfurt (DE-CIS), Amsterdam (AMS-IX), Londra (LINX), Viena (VIX), Budapesta (BIX) etc. „România este asigurată de zeci de reţele, nu toate de aceeaşi mărime şi nu toate asigurând acelaşi spaţiu geografic, sunt suprapuse parţial sau total în aşa fel încât oricând există acces la internet. Dacă se întâmplă ceva cu canalul de comunicaţii dintre Bucureşti şi Budapesta, care asigură ieşirea spre nord, atunci funcţionează canalul spre Sofia - Atena. Rareori toate conexiunile acestea pot cădea, deşi în teorie este posibil“, afirmă Şerban.
Reţelele globale, care nu se limitează la nivelul unui continent, sunt administrate de companii precum AT&T, Vodafone, France Telecom, Deutche Telecom şi Telefonica. În România, printre cei mai mari furnizori de internet se numără RCS&RDS, Romtelecom, UPC, Teletrans, Digital Cable Systems, GTS Telecom, Euroweb, Cobalt IT (iLink).
Spre exemplu, GTS Telecom deţine în ţara noastră o reţea MPLS (Multi Protocol Label Switching) de 72,5 Gbit/secundă, pe care o operează la nivel național şi care include 21 de puncte de prezență (PoP) deschise în mari orașe. „În București, deținem și operăm o rețea metropolitană MPLS  de fibră optică de aproximativ 600 de km, cu o capacitate de transport de 72,5 Gbit/secundă și o rețea radio în bandă de 5,8 GHz prin care asigurăm acoperirea integrală a orașului“, conform oficialilor companiei. Un alt exemplu este Cobalt IT (iLink). iLink este interconectat cu furnizorii din Bucureşti, Frankfurt, Amsterdam şi Londra, iar capacitatea internaţională permite companiei susţinerea unui trafic de până la 28 Gbit/secundă. 
De ce nu putem descărca cu 100 Mbps
Majoritatea furnizorilor de internet din România oferă abonamente de 100 de Mbps. De ce utilizatorii nu pot descărca cu această viteză? „Rareori se atinge viteza teoretică, aceea care e dată de operator. 100 Mbps reprezintă conexiunea clientului de acasă până la primul nod al reţelei. Se poate atinge în anumite situaţii până la 80% din această viteză, dar numai dacă aţi comunica numai dumneavoastră cu nodul furnizorului. E ca şi cum aţi circula singur de la Bucureşti la Piteşti. Puteţi merge cu viteza maximă, pentru că nu vă împiedică nimic. Dacă pe şosea sunt câteva zeci de maşini, ridicaţi piciorul de pe acceleraţie. Dacă sunt mii de maşini, mergeţi mai încet. La fel este şi pe internet, explică Şerban.
În ceea ce priveşte tarifele la internet, asistăm de ani de zile la scăderea tarifelor la servicii. „Este previzibil că la un moment plata accesului la internet va deveni nesemnificativă şi se vor plăti alte servicii, în special de conţinut, a mai spus Şerban.

34 Mbps este viteza medie de transfer în orele de vârf în ţara noastră

Cei mai mari furnizori de servicii de acces la internet din România

Cobalt IT
Digital Cable Systems
Nextgen Communications
RCS & RDS
Romtelecom
UPC România

Sursa: www.capital.ro